Di Tutto

Livari e nun mettiri,
a mancari hannu a jiri.

A togliere e non mettere soldi dai risparimi,
questi finiscono presto.

Cu’ la tuvagghia stenni sapi chiddu ca si spenni.
Chi apparecchia la tavola sa quel che si spende.

Guai a cu’ strudi la farina,
e sparagna la canigghia.

Guai a chi spreca la farina,
e risparmia la crusca.

Mancia picca e campirai,
parra picca e ‘nzirtirai,
spenni picca e arricchirai.

Mangia poco e vivrai a lungo,
parla poco e indovinerai,
spendi poco e arricchirai.

Pacenzia ci voli a li burraschi,
nun si mancia meli senza muschi.

Ci vuole pazienza nelle burrasche,
non si mangia miele senza mosche.

La bona parola bonu locu pigghia.
Una buona parola trova sempre buona collocazione.

Pensa la cosa prima chi la fai,
ca la cosa pinsata è bedda assai.

Pensa prima che fai qualcosa,
chè ogni cosa pensata è eccellente.

Nun po’ scrusciri na nuci dintra un saccu.
Una sola noce in un sacco non può far rumore.

Quannu la furmicula metti l’ali,
chistu è signu chi voli moriri.

Quando la formica mette le ali,
è segno che vuole morire.

Cu’ mancia fa muddichi.
Chi mangia fa molliche.

Cu’ avi lingua, passa u mari.
Chi conosce altre lingue, oltrepassa il mare.

Acqua e focu, dacci locu.
Tieni a bada acqua e fuoco.

Cu’ pecura si fa, lupu s’a mancia.
Chi si fa pecora, finisce in bocca al lupo.

Aviri un cori d’asinu e unu di liuni.
Avere un cuore d’asino ed uno di leone.

Facci can un è vista, è addisiata.
Faccia che non è vista spesso è desiderata.

Figghia di gatta, si nun muzzica, gratta.
Figlia di gatta, se non morde, graffia.

Lu mulu si nun tira càuci, tira muzzicuni.
Il mulo, se non da calci, da morsi.

Nun punciri lu sceccu a la muntata.
Non pungere l’asino durante la salita.

Ognunu si tira lu so’ rimu.
Ognuno muove il proprio remo.

Lu Signuri duna viscotta a cu’ nun avi denti.
Il Signore da biscotti agli sdentati.